Despre mine

duminică, 11 iulie 2010

Doi mari scriitori ruși

În ultimele două zile am văzut două filme: The brothers Karamazov, varianta din 1958 și The last station (2009). Două filme despre ruși, dar jucate în limba engleză, interpretate mai mult de americani.

Fyodor Dostoyevsky, 1821-1881

The brothers Karamazov, după cartea lui F. Dostoievski, e ca un fel de telenovelă sud-americană. Tatăl are o iubită, Grușenka, pe care o iubește fiul Dmitri, Katia îl iubește pe Dmitri, fratele Ivan o iubeste pe Katia, e și o crimă, un proces, deci ce mai... onoare, dragoste, crimă, sacrificiu, sinucidere, plicuri cu bani (ruble), etc. Sigur cartea e mai bună decât filmul, are peste 1000 de pagini și e sigur și mai complexă, despre idei referitoare la religie și filozofie, ceea ce nu pot fi redate cu acuratețe pe ecran, și pot fi înțelese mai bine din carte.
De văzut pentru a crea o imagine mai bună a cărții.

Lyev Nikolayevich Tolstoy, 1828-1910
The last station

Film nominalizat anul acesta la Oscar, Globurile de aur, la SAG pentru jocul actoricesc al lui Christopher Plummer (Lev Tolstoi) și Helen Mirren (Sofia Tolstoi).
E despre o parte din viața lui Lev Tolstoi (1828-1910), de fapt chiar ultimul an din viața sa, când, datorită principiilor tolstoiene, autorul decide să lase proprietea privată și drepturile de autor asupra cărților Război și pace și Anna Karenina autorităților ruse în dauna soției Sofia.
Toate acestea sunt amplificate de asistentul său, Certkov, interpretat de Paul Giamatti. Certkov, mai mult, îl angajează și pe Valentin, un tolstoian virgin, de 23 ani, (interpretat de James McAvoy, doctorul bătut în finalul filmului The last King of Scotland, mă mir că și-a revenit din bătăie:) ) care să-i spună totul despre Sofia. Dar ăsta se îndrăgostește de o fată de la curtea autorului.
Tolstoi lasă totul statului prin testament și într-o seară pleacă de acasă. Contesa Sofia încearcă să se înece în iazul de lângă casă. Ajuns la Astapovo, după 220 de km de călătorit cu trenul, bătrânul Lev, împreună cu fiica sa, cu Valentin, se cazează în gară, loc unde boala își face simțită prezența. Apar și ziariștii care își întind corturi lângă liniile ferate.
Coboară din tren soția Sofia, venită să-și vadă soțul, dar asistenții scriitorului nu o lasă să intre în cameră.
Moare nu după mult timp, Valentin se întâlește cu Mașa, fata de la curtea scriitorului și se mută la Praga.
Filmulețele de la finalul filmului văzute ca prin gaura cheii, fac toți banii.

De remarcat decorurile, pădurea, casa, costumele. Foarte bun film, am simțit că sunt exact lângă personaje !

Ole, Ole...

                                                

În seara asta e finala CM de fotbal 2010 (peste 30 minute) unde se vor întâlni Olanda și Spania. Favorita mea e Olanda, din mai multe motive:
- olandezul Johann Cruyff ține cu Spania. Cât de naționalist poate să fie! pentru că joacă precum Barcelona,
- caractița Paul (vestita caracatiță de acum) a ales tot pe Spania. Vreau s-o văd frigărui!
- mai toți românii merg la muncă în Spania și Italia. De asta mi s-a urât să tot aud de numele acestor țări.
- dacă toată lumea merge în Spania și Italia, frate-miu a mers în Olanda la muncă. El ține tot cu olandezii.
- pentru că au bătut pe Brazilia. M-am săturat să aud și de ăștia mereu.
- pentru că 36 de gagici olandeze s-au dezbrăcat să arate reclama cu berea Bavaria.
- pentru că sunt cotați cu șansa a doua la casele de pariuri.
Olanda 4.00, egal 3.40, Spania 2.00

http://www.blogdefotbal.com/2010/07/de-ce-olanda.html?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+BlogDeFotbal+%28Blog+de+Fotbal%29

aici, o postare mai serioasă de alegere a favoriților.

Hai Olanda !

sâmbătă, 10 iulie 2010

Nici lanţurile

Cool Hand Luke (1967)
Am stat aseară să văd până la final un film pe TCM care începuse la 22.00 si s-a terminat la 00.10, îmi cădeau pchii în gură dar tot n-am renunţat. Citisem înainte de a începe filmul că a primit premii şi nominalizări Oscar şi Globul de Aur pentru rolurile lui Paul Newman şi a lui George Kennedy. Aşa că merita.
Filmul se aseamănă ca idee cu Papillon şi puţin cu Prison Break (adică la faptul că personajul vrea să evadeze). Filmul te ţine în tensiune şi aştepţi să vezi care va fi următoarea mişcare a lui Luke.
Sunt şi momente comice (la lupta de box dintre Luke şi Dragline, când prizonierii muncesc pe câmp şi o tanti blondă îşi spală maşina, la mâncatul celor 50 de ouă fierte de către Luke, la prima evadare când tâmpiţii de câini ai poliţiştilor se prind ca habaucii în sârme ghimpate, etc.). Porecla Cool Hand Luke (Luke Mână Rece) şi-o capătă la un joc de poker unde toţi prizonierii participă la pariuri.
Finalul mi-a lăsat un gust amar, dar nu-l dezvălui.
E un film bine gândit, bine realizat pentru anii '60 şi mă gândesc cum de se făceau filme atât de bune fără niciun efect special, fără mega-bugete, ci doar actorii care fac ca filmele să aibă succes.


După ce află că i-a murit mama (de observat cum ceilalţi se retrag pentru a-l lăsa în intimitatea lui)


Melodia Plastic Jesus

I don't care if it rains or freezes
Long as I've got my plastic Jesus
Sitting on the dashboard of my car
Comes in colors pink and pleasant
Glows in the dark cause it's iridescent
Take it with you ... when you travel far.

Get yourself a sweet Madonna
Dressed in rhinestones sitting on a
Pedestal of abalone shell
Going ninety I ain't scary
Cause I've got the Virgin Mary
Assuring me that I won't go to hell.
(repeat 1 time)

marți, 6 iulie 2010

undisputed 3 - Redemption



E unu bărbos şi pletos care curăţă (spală) o închisoare dar care ascunde un secret. A fost cel mai tare din închisoare şi după o accidentare la genunchi se "retrage". Vrea să-l înfrunte pe liderul actual, Sykov, şi pentru asta se antrenează singur în celula lui.

Când începe lupta pentru suprematie in închisoare apare rusul Boyka (bărbosul) şi anunţă că vrea să lupte cu Sykov care era pe ring. Îl termină în trei mişcări pe S. şi redevine cel mai tare din închisoare (parcare).

E dus în Gorgon, Georgia, la o altă închisoare, unde se întâlneşte cu alţi şapte campioni-puşcăriaşi (sau invers) din alte ţări: unu din Coreea de Nord, altu din Croaţia, altu din Grecia, Franţa, Rusia, Brazilia, SUA, Columbia. Deci se face un concurs internaţional între închisori (de câte ori am folosit cuvântul ăsta ? )

Americanu' e gură mare, columbianu' e cu rugăciunile şi cu "ciocolata", mai primeşte şi parteneri de antrenament.

Grecia - Brazilia. Brazilianul face mişcări de capoeira şi îl ameţeşte pe grec până îl pune la pământ şi-i rupe gura.

SUA - Croaţia. Fac un pariu de pe acum că în final se găsesc Sua - Rusia.

Rusia - Franţa. Scenele de luptă din ring sunt bine realizate, uneori sunt date şi cu slow motion. Normal că rusul câştigă.

Columbia - Coreea de Nord. Favorit este columbianul, mai ales că este protejatul ăstora baştani care se ocupă cu pariurile. Coreanul sare ca o maimuţă prin ring dar scuipă un litru de sânge, şi-o ia in gât. Un mic antrenament pentru columbian.

Învinşii sunt împuşcaţi de gardienii georgieni. Învingătorii sunt trimişi la spart pietre cu ciocanu şi aici incepe o răfuială între american şi personajul principal, rusul.

Încep jocurile de culise şi mai marii pariurilor îl vor pe columbian câştigător pentru a ieşi cu profit maxim din risc minim. Pare că încet, încet rusul şi americanul se împrietenesc.

În prima semifinală se întâlnesc rusul Boyka şi brazilianul. Câştigător este rusul după o “good fight”. Normal că brazilianul este împuşcat ca şi ceilalţi perdanţi.

Acum va începe lupta dintre columbian şi american şi mă gândesc că americanul va fi înfrânt şi ucis. Cât de antipatic era personajul american la începutul filmului pentru felul lui de a fi, adică american. Este acuzat de relaţii sexuale cu rusul şi bătut de gardienii închisorii. Abia se mai ţine pe picioare, abia mai deschide un ochi.

Dar americanul evadează din mină cu ajutorul lui Boyka, deci rămâne ca B. să se lupte cu Dolor, columbianul, în marea finală.

luni, 5 iulie 2010

Invenție de om cu cap


Singurul om cu cap din sat. Poate și cu bani.

duminică, 4 iulie 2010

My Dinh

Pornind de la declarația lui Robert Niță, fost jucător la Oțelul Galați și la Rapid, acum la FC Viettel Hanoi, din Vietnam: "Chiar și înapoiații, între ghilimele, din Vietnam sunt mult, mult înaintea noastră. Echipa națională joacă pe un stadion de treizecișicinci de mii de locuri, o copie fidelă a Allianz Arena, din Germania", am zis să verific cât de bine stau vietnamezii la capitolul stadioane și dacă ne depășesc pe noi românii.



Și da, vietnamezii au stadionul național, My Dinh National Stadium mult mai frumos decât multe dintre stadioanele noastre: cel din Timișoara, Craiova, cel al Stelei, Dinamo nici nu mai vorbim, etc. Cu o capacitate de 40.192 de locuri, acesta a fost deschis în 2003.
       

Nu prea seamănă cu Allianz Arena, din Munchen, dar tot sunt înaintea românilor, "înapoiații" ăștia de vietnamezi.
                                  

joi, 1 iulie 2010

Chudo (Rusia, 2009)

   

                  http://sufletbun.ning.com/profiles/blogs/minunea-sfantului-nicolae-de

                 http://www.youtube.com/watch?v=q5fAKaPfJMc&feature=related (filmul rusesc se gaseste subtitrat in limba romana, in 12 parti) Filmul, din cate am inteles, nu respecta in totalitate povestea adevarata (adica cum isi revine fata, credinta mamei sale)

cine si de unde se uită la mine